Subiectivismul observatorului
«Înapoi la Index glosar
Subiectivismul observatorului (numit de asemenea subiectivism de detectare sau de constatare) apare atunci cand actiunile unui investigator afecteaza rezultatele unui studiu. Subiectivismul observatorului poate fi neintentionat si ar putea fi consecinta sperantelor sau asteptarilor investigatorului studiului. Este cel mai probabil sa apara atunci cand:
– judecata personala a cercetatorului este folosita pentru a masura rezultate subiective din studiu si
– cercetatorul stie carui grup este alocata fiecare persoana (de exemplu, grupului tratament sau grupului placebo).
Cea mai importanta tehnica pentru a evita subiectivismul observatorului in studiile clinice este pastrarea anonimatului. Efectul potential al subiectivismului ar trebui, de asemenea, luat in considerare in timpul analizei statistice a datelor din studiu.